Caloriile psihologice ca forma de validare personala

15 Miercuri iun. 2016

Posted by in Lectii de autocunoastere, Psihologie Sociala, Psihoterapie

≈ Scrie un comentariu

Etichete

, , ,

Caloriilor psihologice sunt acesi stimuli care ne intretin starea de bine fiind cunoscute si sub denumirea anglo-saxona de stroke-uri.

Experientele efectuate pe animale au aratat ca stimularea de orice fel e preferabila absentei totale a stimularii. Atat sobolanii mangaiati cat si cei maltratati in timpul hranirii se dezvolta mai bine si sunt mai sanatosi decat cei alimentati de un dispozitiv automat de furnizare a hranei.

Acelasi lucru a fost constatat si la oameni: sugari…i privati multa vreme de atentia adultilor decad ireversibil si sfarsesc prin a fi doborati de o boala sau alta.

Deprivarea afectiva are efecte asemanatoare cu maladiile organice cele mai cumplite.

Conceptul de calorie psihologica/stroke a fost creat de Eric Berne pta exprima ‘orice act care implica recunoasterea celuilalt’, indiferent daca exprima sentimente pozitive sau negative. Un suras ori o vorba buna constituie un stroke, dar tot stroke-uri sunt palmuirea si insulta.

Nevoia de stroke-uri e asemanatoare nevoii de hrana si de aici calificarea lor drept ‘calorii psihologice’. La fel cum organismul nostru reclama, pentru a-si mentine forma fizica, un anumit numar de calorii pe zi, tot asa si psihicul nostru e impacat doar daca i se asigura portia minima cotidiana de stroke-uri.

https://www.youtube.com/watch?v=cqDw4a9gvNM

Cu imaginea de sine la chirurgul estetician

15 Miercuri iun. 2016

Posted by in Psihologie Sociala, Psihoterapie

≈ Scrie un comentariu

Etichete

Este foarte bine cunoscut faptul ca cele mai multe femei apeleaza la operatii estetice,pentru imbunatatirea imaginii corporale, pentru cresterea stimei de sine, si de imbunatatire a aspectului psiho-social (este de fapt o nevoie raportata la ceilalti – nevoia de a fi iubit si apreciat).

Deci, o motivație centrală pentru cei care s-au supus unei interventii chirurgicale estetice este dorinta de a deveni mai mulțumiți de propriul lor aspectul și dorinta de a-si îmbunătăți aspectul psiho-social (imaginea corpului, stima de sine, si nevoia de a fi iubit).

Imaginea corpului, în special, este un factor crucial în motivația de a se supune unei interventii chirurgicale estetice si are in vedere doua aspecte importante: cat de importanta este imaginea corporala pentru persoana si cat de satisfacuta este persoana de imaginea ei corporala. Aici, binenteles ca vorbim de perceptia sociala si perceptia individuala. Adica, cum a fost validata persoana de ceilalti (familie, prieteni, iubit ) cat si de perceptia normalitatii imaginii corporale de sine (asteptarile persoanei raportate la mesajele – mass-media, idoli, fashion industry). Deci, pot spune ca imaginea de sine este puternic influențată de opinia publică, normele și tendințele estetice în societate și epoca specifică de timp.

In cele mai multe cazuri cei care apeleaza la operatii sunt acei care au standarde ridicate, o forma de perfectionism, imagini mentale despre sine foarte ridicate si nerealiste in contradictie imaginii reala de neacceptat. Prin urmare aceste persoane sunt intr o cautare de sine continua, neeaceptare si negare a propriei imagini, si cu cat diferenta dintre imaginea dorita si imaginea reala este mai mare cu atat ei devin mai instabil emotional, dezvoltand diverse probleme psihologice (bulimie, anorexie nervoasa).

Stima de sine reflectă evaluarea generală a unei persoane sau evaluarea lui sau a ei, valoarea proprie bazată pe experiențele lor sociale (sau statutul social). Diferența dintre perceptia de sine și perceptia sociala de sine, se referă la credințele, emoțiile, judecăți calitative și evaluările sinelui pozitive sau negative, de autoevaluare a individului bazandu-se pe valoarea socială de a se simti acceptat de către ceilalti. Perceptia de sine se referă la credințele, sentimentele, evaluările, atitudinile și viziunea pe care o are față de sine. Percepţia socială poate determina formarea imaginii de sine. Mai concret, din comportamentul persoanelor din jur (aprecierile, impresiile lor, etc.) înţelegem modul în care suntem percepeuţi de ei (percepţie socială), iar acest fapt ne poate face să ne privim pe noi înşine într-un anumit fel. De exemplu, dacă cei din jur ne văd ca fiind grasi (percepţia socială) şi ne transmit acest lucru, este posibil ca noi să ne formăm o părere despre noi înşine în conformitate cu ceea ce ni s-a transmis.

Prin urmare cei care apeleaza la operatiile estetice, apeleaza pentru a depăși astfel de sentimente negative, incercand sa-si schimbe perceptia despre sine prin atingerea imaginii ideale. Nu o data, medicii esteticieni au fost supusi unor cerinte exagerate sau sa fie acuzati de malpractice pentru ca imaginea noua nu corespunde cu asteptarea explicata inaintea operatiei (ex. persoana cu sani destul de mari / normali sa doreasca marire de sani, etc.). In astfel de cazuri, binenteles ca este de preferat ca persoanele respective sa urmeze un tratament psihoterapeutic pentru autocunoastere si acceptare de sine, pentru constientizare corporala si emotionala. Din pacate, studiile psihologice au scos in evidenta faptul ca persoanele care apeleaza la operatii estetice sunt satisfacute imediat dupa operatie, insa dupa o foarte scurta perioada de timp acestea devin din nou nemultumite de propria imagine si asta datorita faptului ca nu au solutionat problema de la radacina ci doar la suprafata!

Prin urmare operatiile estetice sunt eficiente cand sunt realizate la subiectii care sunt stabili psiho-emotionali, au un nivel redus de anxietate sociala, timiditate si cel mai indicat ar fi sa inceapa un program psihoterapeutic de cresterea a imaginii de sine inainte de a apela la operatie!

Adolescenti

02 Sâmbătă apr. 2016

Posted by in Psihoterapie

≈ Scrie un comentariu

Etichete

, ,

Psihoterapia individuală a adolescentului începe cu înțelegerea faptului că un psihoterapeut este impartial, asigura confidențialitate, suport emotional si eficientă in a ajuta si pregăti adolescentul pentru schimbare, pentru a-l ajuta sa-si identifice si sa-si cunoască abilitatile care-l pot conduce cat mai aproape de îndeplinirea propriillor obiective de viață.

In psihoterapia cu adolescenții, psihoterapeutul dezvolta abilitățile adolescentului pentru viata dar si relatia …dintre adolescent si familia acestuia, facand procesul de tranziție mai usor, accesibil si eficient, ajutând adolescentul sa se adapteze procesului de maturizare. În cazul în care un adolescent are probleme acasa sau la școala, psihoterapeutul va ajuta adolescentul să învețe și sa practice abilitatile de a comunica deschis cu părinții și sa-si susțina propriile păreri sau sa conștientizeze daca părerile lui sunt potrivite. În anumite cazuri, psihoterapeutul și adolescentul pot alege să aibă o reuniune de familie, astfel încât vor fi identificate si clarificatele situațiile dificile de comunicare in familie, antrenând și modeland comportamentele in mod direct cu părinții prezenți.

Scopul este de a crește independenta adolescentului, de a creste sentimentul de stăpânire a abilităților de a face față situațiilor dificile care apar în viața lor.

Apelați cu incredere la psihoterapie.

Abuz copii

26 Sâmbătă mart. 2016

Posted by in Expertiza Psihologie Judiciara

≈ Scrie un comentariu

Etichete

, ,

Cei mai mulți nu înțeleg cum agresorii ajung sa să coopereze cu copiii in cazurile de abuz indelungat. „Seductia” este răspunsul agresorului, se începe prin abuz mental și psihologic al copilului si apoi abuzul sexual. Copiilor abuzați le sunt satisfăcute micile nevoi: jucării, haine, bomboane, etc… Important ca părinții sa verifice interactiunile lor cu adulții/chiar si in familie! Ajutați-vă copilul sa stie când un adult încearcă sa-l manipuleze pentru a fi abuzat.

http://www.oprah.com/…/Oprah-on-How-Molesters-Groom-Childre…

„Seducția” este procesul prin care un agresor atrage o victima intr o relatie sexuala si întreține aceasta relatie in secret. Ascunderea relatiei este caracteristica principala a atenției/preocupării răufăcătorului. In articol sunt explicate cele 6stadii care duc la molestarea sexuala.

Narcisism

26 Sâmbătă mart. 2016

Posted by in Expertiza Psihologie Judiciara

≈ Scrie un comentariu

Aaron Beck (2004) noted that “high self esteem means thinking well of oneself whereas narcissism involves passionately wanting to think well of oneself” (p. 245)

În esența sa, tulburarea de personalitate narcisica poate fi înțeleasă ca un set de trăsături motivate de dorința de a stabili și arata o imagine de sine speciala, unica, sau diferenta într-un fel; insa pentru că această imagine de sine provine, de obicei, ca o apărare împotriva unor sentimente intense de vulnerabilitate, astfel poate fi fragilă și susceptibil de a insulta.

Expertiza psihologica

26 Sâmbătă mart. 2016

Posted by in Expertiza Psihologie Judiciara, Psihologie Organizationala

≈ Scrie un comentariu

Expertiza psihologica poate fi de ajutor si in cazurile de violenta/ hartuire morala care pot avea loc la locul de munca.

Nu exista o definitie unamim acceptata a violenței la locul de muncă, insa Biroul Internațional al Muncii (BIM, 2004) propune următoarea definitie:
Orice acțiune, incident sau un comportament care se abate de la un comportament rezonabil în care un om este atacat, a amenințat, rănit, hartuit emotional sau fizic în cursul sau ca o consecință directă a rezu…ltatului muncii lui sau a ei:
● violență internă la locul de muncă este cea care are loc între angajați, inclusiv manageri și supervizori;
● violența la locul de muncă externă este cea care are loc între angajați și orice altă persoană prezentă la locul de muncă.